Femeia sfâşiată, de Simone de Beauvoir
Articol de Cristina Clopot
Sunt mare fan al colecţiei de cărţi de la Cotidianul; de fiecare dată au reuşit să mă surprindă cu volumele apărute. Astfel mi s-a întâmplat şi volumul de nuvele al lui Simone de Beauvoir, “Femeia sfâşiată”.
Cartea nu contrazice rolul autoarei de voce a femeilor de pretutindeni, deşi a a fost concepută ca o critică la adresa fragilităţii şi slăbiciunii femeii în faţa unor situaţii din viaţa lor. Prin stilul ales, însă, prin analiza discretă, dar corectă, a simţirilor celor trei personaje, autoarea a eşuat într-o anumită măsură. Eşecul a fost surprins la vremea respectivă de răspunsurile pozitive ale cititoarelor care se identificau puternic cu dramele transmise de cele trei femei.
Cartea este împărţită în trei nuvele, cea mai mare ca dimensiuni fiind şi cea care dă numele cărţii: „Femeia sfâşiată”. Cele trei nuvele prezintă momente diferite ale vieţii unor femei şi modul cum acestea le percep. Relaţia de cuplu joacă un rol primar, iar dezechilibrele generate de neînţelegerile între parteneri le destabilizează complet existenţa.
Motivele de deteriorare a relaţiilor sunt diferite. O primă ipostază prezentată este înaintarea în vârstă care schimbă radical perspectiva asupra existenţei. Cu zgomot de aripi obosite de lungul drum parcurs de-a lungul anilor, legătura dintre parteneri se dilată, până la metamorfoza acesteia în prietenie, ca urmare a schimbărilor prin care trec partenerii. De la simpla realizare a faptului că, odată ce vârsta i-a ajuns din urmă, creativitatea şi capacitatea de inovaţie se reduc, până la schimbările de comportament aferente.
Acceptarea unei relaţii extraconjugale pentru conservarea relaţiei curente relevă demoni neştiuţi care consumă treptat interiorul unui suflet chinuit de gânduri şi idei.
Iubirea inundă paginile cărţii în toate formele ei, iar femeia-soţie, mamă, fiică, toate sunt puse sub microscop pentru a fi analizate.
Cele trei nuvele nu sunt numai diferite prin prisma poveştilor transmise, ci autoarea transformă cu măiestrie stilul în funcţie de modul de construcţie al personajului principal, modul în care este expusă stilistic povestea fiind doar o nouă modalitate de afirmare a personajului.
Cartea lui Simone de Beauvoir vă oferă o nouă perspectivă asupra unei scriitoare care a rămas în istorie ca reprezentantă a femeilor, de data aceasta asumându-şi rolul de critic al acestora, al slăbiciunilor pe care acestea nu le pot controla şi al luptei pe care o duc în mod straniu împotriva lor, uneori fără a fi conştiente.
Foarte frumos scris Clopotzel, chiar imi place sa citesc articolele tale si ai un dar in a scrie randuri ce ar face orice persoana sa doreasca sa afle mai multe despre acel subiect. Pup
Mersi frumos.
As vrea sa iti recomand o carte care sigur te va face sa o citesti fara rasuflare si sincer eu care nu sunt un cititor inrait nu am putut sa adorm pana nu am terminat-o in aceeasi zi in care am inceput sa o citesc.
Se numeste: “La sud de granita, la vest de soare” de unul din cei mai buni scriitori japonezi moderni, Haruki Murakami
Apropo de Haruki Murakami. Foarte curând mi-am făcut curaj să-l descopăr şi eu, din pasiunea pentru oi. (
)
Şi, citind două carţi de-ale lui în aceeaşi perioadă, am realizat că n-am întâlnit autor care să scrie atât de contrastant de la un roman la altul. E, într-adevăr, de investigat în profunzime.
Intr-adevar, cu oile am pornit si eu iar mai apoi Iubita mea, Sputnik pare a apartine unui alt scriitor, alta poveste, alt stil.
Sunt exact cele două cărţi citite şi de mine.
Am citit si eu Iubita mea, Sputnik sunt lucrari care merita citite
Romanul in cauza,dupa cate am citit,se aseamana cu “Amintirile unei fete cuminti” un alt volum al scriitoarei,”un volum cuminte”,una dintre principalele teme fiind femeia intelectuala.
In concluzie,volumele lui de Beauvoir fac parte din categoria “volumelor cuminti”.
Spune-ti parerea!
Parteneri
01. Redactori
02. Colaboratori
Categories
03. Prietenii Culturii
Stam cam asa...
Articole recente
Cele mai comentate articole
Comentarii recente