Articol de Hermina Stănciulescu

Stare de deprimare sau melancolie de sfârşit de iarnă, nu ştiu, dar m-am gândit că o pot anestezia cu o doză sănătoasă de rock alternativ. Şi din dulapul cu muzici hrănitoare am ales borcanul pe care scria bolduit Rava – Super Magic Love. Fără să-mi creez aşteptări prea mari în ceea ce priveşte trupa românească, dar cu indulgenţa unui om curios, dau play. Şi în timp ce sunetele curg, răsfoiesc coperta albumului ce mă întâmpină cu o grafică  vintage, în culori liniştite, ce susţin pe fiecare pagină piese cu versuri în alb.

Wake me up cause it’s alright, keep me close to your big surprise… şi un tempo sacadat de ceasornic, o voce caldă ce completează plăcut instrumentele şi numele ce descrie albumul. Deja remarc că prima piesă are nu numai capacitatea de a nu-mi anestezia deprimarea, ci şi de a o suplimenta. Ceea ce mă face să concluzionez: e bine! Muzica nu se pierde undeva în fundal, iar băieţii de la Rava câştigă un loc printre trupele româneşti care merită ascultate.

După Super Magic Love, EP-ul se continuă cu Liar, în care ritmul devine puţin mai alert, cât să transmită sentimentul de revoltă împotriva unei dualităţi sentimentale. Întoarcem pagina în timp ce lucrurile se liniştesc aparent într-un Simple Game cu influenţe triste. Suspansul notelor unui bas completat de o chitară electrică fac introducerea pentru Long Nights, o melodie cu versuri amestec de melancolie şi optimism.

Ca să încline oarecum balanţa, ritmul se schimbă iar cu Ignorant Toy, printre versurile căreia se strecoară revolta mascată de o urmă de sarcasm. Nu încheiem, ci mergem mai departe în aceeaşi notă cu In Vain.

Why do we even bother if this life’s just pointless?
Why do we even try to see the emptiness inside?
We struggle everyday to find a goal, a hope in anything
We grab on everything that makes us feel alive

In vain
Everything’s in vain

So is it any wonder why there’s so much damage
When everything we thought is pure always fades away
We’re fighting every feeling just to put our heart at ease
The dream of understanding will just haunt our lives

In vain
Everything’s in vain

With every single step I take I feel like I’m losing it
The puzzle that I try to build has got no more pieces that fit
I cannot feel the holes
They’re eating through my walls

I’m tired of playing roles
Again and again and again

După şase piese în limba engleză, ca un compromis, singura piesă în limba romană (Inima mea) încheie albumul. Dar merg pe ideea “păstrăm ce e mai bun pentru la urmă” şi, după o ascultare completă, aleg să pun puţin repeat în ecuaţie.

Dacă vreţi să-i ascultaţi şi voi şi să aflaţi mai multe detalii despre formaţia ieşeană, îi găsiţi aici.