Articol de Cristina Clopot
După mulţi ani în care mi-am dorit să ajung la Gărâna, anul acesta chiar am reuşit să ajung şi nu am regretat nicio clipă alegerea aceasta. Festivalul oferă o experienţă inedită prin însăşi conceptul păstrat neschimbat de ani de zile, un festival de jazz în cadru natural, într-o zonă de munte pitorească, situată la cateva zeci de kilometri de Reşiţa. Urmând deja un traseu tradiţional,  festivalul a reuşit să adune nume mari ale momentului din zona jazz-ului, iar prestaţiile acestora au ţinut publicul în faţa scenei, …

Articol de Cristina Clopot
Pentru iubitorii de jazz Gărâna Jazz a reprezentat mereu un reper important intre festivalurile autohtone. Un festival cu o istorie impresionantă, aflat la ediția a 14-a anul acesta, evenimentul a reușit să adune de-a lungul timpului nume reprezentative ale momentului precum John Abercrombie, Eldad Tarmu, Jan Garbarek sau Jean-Luc Ponty. Pe scena festivalului a urcat în 2005 și talentata și regretata artistă Anca Parghel.
Pentru acest an fundația Jazz Banat, organizatorul festivalului, a păstrat nivelul înalt. Astfel, nici ediția din acest an nu este mai prejos, line-up-ul propus de aceștia …

Articol de Cristina Clopot
Aflarea line-up-ului Gărâna Jazz Fest m-a bucurat peste măsură. Nu numai pentru că este un festival cu o tradiție frumoasă de mai bine de zece ani, ci pentru că organizatorii reușesc ca în fiecare an să aducă invitați de renume pe scena din Poiana Lupului.
Nu știu alții cum sunt dar mie una jazz-ul îmi colorează fiecare moment al existenței mele cotidiene cu un regal de emoții și sunete frumoase. Iar jazz-ul bun este ca un drog plăcut pentru care nu ai nevoie de ședințe lungi la dezintoxicare, …

Articol de Cristina Clopot
Ultima dată când am fost la un concert la Sala Palatului am plecat fermecată. Nu puteam pleca altfel pentru că era vorba despre Diana Krall. Iar concertul de ieri, al lui Dianne Reeves, nu a fost mai prejos. Artista a venit pe scena Sălii Palatului alături de trupa sa, din componenţa căreia faceau parte Peter Martin (pian), Romero Lubambo (chitară), Reginald Veal (bass) şi Terreon Gully (tobe). Împreună cu familia sa (cum ea însăşi i-a numit), Dianne a reuşit să ridice în picioare de mai multe ori o …

Articol de Cristina Clopot
Am urmărit cu interes filmele realizate de Woody Allen de-a lungul timpului,  iar filmul despre care voi vorbi în continuare nu face excepţie. După Vicky Cristina Barcelona, un film care ieşea puţin din tiparele setate cu mulţi ani în urmă, regizorul a optat pentru revenirea la vechiul stil cu care şi-a obişnuit fanii prin Ce-o fi, o fi (Whatever works). O comedie spumoasă, intens conversaţională, ultimul film al controversatului Woody Allen este fermecător şi reuşeşte să-i cucerească şi pe cei care nu sunt fani.
Boris Yellnikoff (Larry David) …

Articol de Cristina Clopot
Pentru prima dată am încercat o experienţă audio a unei cărţi, iar cea care mi-a stârnit curiozitatea este Vânătorii de zmeie (The Kite Runner), de Khaled Hosseini. Dincolo de reticenţele mele pentru audiobook-uri, romanul acesta a reuşit să-mi capteze atenţia pe tot parcursul acestuia.
Vânătorii de zmeie a fost recompensată cu premii internationale de prestigiu precum Grand Prix des Lectrices de Elle – 2006, The United Nations World Refugee Award – 2006. Scriitorului acesteia este origine afgană, stabilit în Statele Unite.
Romanul său de debut spune povestea unor vremuri turbulente …

Articol de Cristina Clopot
Mărturisesc faptul că nu am fost atât de entuziasmată de filmele nominalizate la Oscar anul acesta, găsindu-le mai slabe decât în anii anteriori. Cu toate acestea, am apreciat diferite aspecte ale unora dintre ele, iar în cazul filmului despre care vă scriu, elementul esenţial este alegerea ca actriţa principală a tinerei Carey Mulligan.
Prestaţia lui Carey Mulligan a fost îndelung comentată de criticii de film , fiind recunoscută şi de către comisia responsabilă pentru alegerea nominalizărilor.  Aflată abia la începutul carierei, cu doar câteva roluri jucate, tânăra actriţă …

Articol de Cristina Clopot
Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu una aştept cu nerăbdare fiecare ediţie a târgului Kilipirim, când pot să mă plimb în voie printre standuri de cărţi, muzică sau film.
Cu muzica jazz în căşti, am rătăcit îndelung în dreptul cărţilor de la Curtea Veche, “prietene” mai veche ale mele, dar şi al unei edituri pentru care am făcut o pasiune după descoperirea cărţii Oameni de hârtie, respectiv Editura Nemira. Pasionaţii de literatură vor găsi mai toate editurile mari ale momentului, nu lipsesc nici anul acesta ofertele Editurii Humanitas, …

Articol de Cristina Clopot
Gore Vidal a stârnit controverse când a publicat pentru prima oară, în 1948, romanul Oraşul şi stâlpul, cartea fiind privită cu ochi critici de către societatea americană conformistă. Mult timp, publicaţii prestigioase precum The New York Times au refuzat să-i recenzeze următoarele cinci lucrări.
Autor recompensat cu National Book Award pentru volumul de eseuri United States, Vidal a lăsat drept moştenire literară o operă voluminoasă, din care se remarcă romane precum Julian, Washington D.C. şi piese de teatru ca Weekend şi O seară cu Richard Nixon.

Oraşul şi stâlpul rămâne …

Articol de Cristina Clopot
Recentul festival de la Berlin a pus cinematografia românească într-o altă perspectivă la nivel inţernaţional. Am în vedere premiile câştigate de mult aşteptatul Eu când vreau să fluier, fluier, dar şi lansarea carierei internaţionale a tânărului Dragoş Bucur. Iar o parte din “vină” o are şi rolul jucat în Poliţist, adjectiv.
Filmul lui Corneliu Porumboiu mi-a atras atenţia prin intermediul unui articol apărut în The Wall Street Journal. Un film controversat, care deşi a fost foarte apreciat de critici, pe unii dintre spectatori i-a plictisit sau pur şi simplu …

Articol de Cristina Clopot
Deşi îmi plăcea să cred că am o abordare raţională faţă de bunurile materiale şi rezist tentaţiei pe care o reprezintă aproape orice produs al capitalismului de secol XXI, cartea lui Oliver James mi-a deschis o  viziune nouă. Ceea ce am apreciat la studiul său este perspectiva proaspătă oferită şi rigurozatatea cu care acesta îşi urmăreşte teza.

Afluenza este termenul pe care îl foloseşte autorul pentru a caracteriza “boala” secolului XXI.

Afluenza (s.f) Virus contagios specific clasei de mijloc. Cauzează depresie, anxietate, dependenţă şi plictiseală.

Preocupat de a găsi metodele …

Articol de Cristina Clopot
Pe Richard Bovnoczki l-am văzut mai întâi în spectacolul de teatru-dans, Exil în pământul uitării. Altora poate le este însă cunoscut din longeviva piesă Made in Romania, care poartă semnătura Dan Puric. Nu am avut însă ocazia să-i admir pe deplin talentul actoricesc până aseară, când l-am urmărit la Clubul Ţăranului, ca invitat al Teatrului Joint.
Moscova-Petuski este un one man show antrenant, în regia Theodorei Herghelegiu, după un text de Venedikt Erofeev. Richard îl interpretează pe Kostea, un fost brigadier care, sub aburii alcoolului, emite o …

Articol de Cristina Clopot
Amintiri din Epoca de Aur mi-a atras atenţia încă dinainte de a vedea rezultatul final, prin recomandări ale prietenilor şi articole din mass media. Tovarăşi, frumoasă e viaţa este prima parte a proiectului iniţiat de Cristian Mungiu. un film colectiv, structurat sub forma unor scurt metraje, care aduce laolaltă legende din epoca comunistă. Cristian Mungiu a fost implicat atât în regizarea filmului, cât şi ca scenarist, iar din echipa filmului au mai făcut parte alţi patru regizori, respectiv Ioana Uricaru, Hanno Hoefer, Răzvan Mărculescu şi Contantin Popescu. …

Articol de Cristina Clopot
Literatură facilă de tip Chick lit, filmele de la Hollywood ce par toate scoase dintr-un lung şir de tipare, noile stiluri muzicale atât de asemănătoare că abia mai pot fi recunoscute între ele melodiile…  Au toate acestea ceva în comun? Unii sociologi care au analizat structura contemporană a societăţii ar spune că da. Astfel,  un sociolog care a prezentat o teorie controversată, Theodor Adorno, a adus lumii o imagine apocaliptică a viitorului culturii, spunând că odată cu transformările la nivel social şi economic, societatea a migrat şi …

Articol de Cristina Clopot
Săptămâna trecută unul dintre marii scriitori ai secolului XX a murit, plecând dintre noi în acelaşi stil în care şi-a trăit viaţa, departe de atenţia nedorită a mulţimilor de fani. Jerome David Salinger a revoluţionat proza americană, lăsând o amprentă de netăgăduit asupra modului în care este percepută scriitura contemporană, asupra unor scriitori precum John Updike. Acesta a publicat însă numai o parte din lucrările sale, iar la un moment dat scriitorul a hotărât să se retragă din viaţa publică, puţinele sale interacţiuni cu lumea literară fiind …

Articol de Cristina Clopot
Sunt anumite cărţi faţă de care am o comportare precum îmi imaginez că au persoanele dependente de anumite substanţe. Astfel de cărţi cu efect narcotic sunt însă rare, reuşesc să le descopăr rar, însă acest lucru este pozitiv pentru că ele  îmi produc o dependenţă atât de puternică încât uit de lumea din jur, de mâncare sau somn. Un astfel de efect a avut asupra mea Trei dinţi din faţă, un roman în care autorul priveşte îndeaproape relaţiile dintre frământările şi aspiraţiile unor artişti, dar şi …

Articol de Cristina Clopot
Dacă la prima interpretare a piesei lui Arthur Miller, Toţi fiii mei, în 1948, regizor a fost Liviu Ciulei, Ion Caramitru o readuce în atenţia publicului 60 de ani mai târziu, cel care semnează scenografia pentru varianta nouă fiind Dragoş Buhagiar.
Piesa, care a deschis stagiunea teatrală 2009-2010, este prezentată în stil clasic, iar spectatorii au ocazia să întâlnească în acelaşi loc două generaţii de actori talentaţi. Îi puteţi vedea pe reprezentanţii generaţiei vechi, Victor Rebengiuc şi Sanda Toma, în rolul lui Joe şi Kate Keller, un cuplu …

Articol de Cristina Clopot
Recompensată pentru poeziile sale cu mai multe premii la nivel internaţional, scriitoarea din Statele Unite propune un roman ce va zburli un pic pielea în cazul în care nu sunteţi obişnuiţi cu thrillerul. Pentru că Prin faţa ochilor aparţine acestui gen, autoarea reuşind să menţină pe parcursul celor 260 de pagini suspansul şi atmosfera tensionată.
Stilul acesteia este cumva derivat din vocaţia de poetă, îmbinând pasaje de elemente lirice în povestire. În ceea ce priveşte subiectul cărţii, acesta urmăreşte drama unei femei ajunsă la o vârstă medie.  Treptat, …

Articol de Cristina Clopot
Am plecat spre cinematograf cu inima strânsă  – auzisem mai multe persoane lăudând acest film şi îmi era teamă ca aşteptările mari să nu rămână apoi blocate la nivel de fantezie.  Această tensiune a aşteptării a rămas  însă nu mai mult de zece minute de la începutul filmului.
Iubitoare a genului clasic şi mare admiratoare a artiştilor, nu aveam cum să nu rezonez încă din primele minute cu Concertul, când Andrei Filipov îşi prezintă drama ratării a treizeci de ani din viaţă. Cândva un dirijor măreţ, care …

Interviu de Cristina Clopot
După vizionarea filmului Cealaltă Irina, care pentru o oră şi jumătate a reuşit să mă amuze şi să mă întristeze în aceeaşi măsură, am dorit să aflu mai multe despre omul care a realizat acest film, Andrei Gruzniczki, un regizor aflat la debutul pentru lung-metraj.
Cristina Clopot: Cealaltă Irina reprezintă debutul regizoral cu un film de lung-metraj. De ce aţi optat pentru trecerea de la scurt la lung-metraj?
Andrei Gruzsniczki: Este calea naturală, cred, spre lung-metraj. De altfel cred că ţelul oricărui regizor este să facă un lung-metraj. Cel …